(MISTERI ORFICI)
ll’accummencià’ d’i mistèrie
Rint’a rótta s’è’ affacciàto. ‘O mammóne nc’ha truvàto, ca nun era appassiunàto. ‘Na guardàta e ll’ha scansàto.
Córre. Córre Scènne. Scènne.
Mmiez‘o màre s’è’ pusàto. E ‘nu pèsce s’è’ magnàto, ca nun era abbandunàto. Rint’a rézza s’è’ annuzzàto.
Córre. Córre Scènne. Scènne.
Ncòpp’a lùna s’è’ aiutàto. E c’o sóle s’e’ scarfàto. Ma po’ ‘a notte ll’ha acchiappàto. Rint’o cièlo ll’ha menàto.
mistèrio ’i napule
Int’a munnézza s’arrevuta ‘o sànto. Int’a ‘nu fùosso, ognùno è’ cchiù’ mpurtànte. ‘Na ràsca ‘i sànghe ‘nfamo 'nzeva ‘o còre. Menano a’ màre tùtte ‘e lavatùre. Cómm’àcqua ‘a gènte se scunfònne e scènne.
Vula ll’auciéllo p’e cóngreghe antìche. ‘E càpe ‘i muórte chiammano ‘e siréne. ‘Na puttàna a ‘na cróce ‘mpènne ‘o còre. Menano a’ màre tùtte ‘e lavatùre. Cómm’àcqua ‘a gènte se scunfònne e scènne.
Canta int’a rótta ‘o priàpo d’ammòre. Int’o castièllo s’annascónne ‘o màre. ‘Nu gerànio ca spunta é’ sciòre ‘i còre. Menano a’ màre tùtte ‘e lavatùre. Cómm’àcqua ‘a gènte se scunfònne e scènne.
Chiàgne o nun chiàgne ‘sta mmescata ‘i gènte. Fuje, ccà restanno. E ccà restanno, more. Sùlo ‘nu fiéto ‘i mmèrda ‘ntasa ‘o còre. Menano a’ màre tùtte ‘e lavatùre. Cómm’àcqua ‘a gènte se scunfònne e scènne.
mistèrio d’o cumannà’
Sî ‘o prìmmo. Cu ‘e màne putènte, ttu ll’ànema cagne. Sî ‘o prìmmo. Sî ‘o còre ca vénce. Sî ‘a fòrza ca tene. Vattecòre ‘i ‘na prèta, appare ‘o silènzio. Cu l’àrba, cu ‘a notte. ‘A càpa tt’alliscie. Apprette ‘o sparpètuo. Tt’allanze cu ‘a bràva criànza. ‘A guaglióna s’annùda. ‘A sciòrta nc’e cagne. ‘A mene int’o tiémpo. Mò é’ prèna. Durànte ‘a nuttàta, cu ‘o viérno, é’ sgravàta.
Spanteca ‘a bérva. Schiatta ‘o lióne. E suna ‘nu sciòre. ‘A muntàgna s’astrégne. ‘O viérno se ‘nfuca. E suna ‘nu sciòre. ‘A vòcca mò rire. ‘A càpa tt’alliscie. E ll’uócchjo se fruscia. ‘A mòrte se scagna. E suna ‘nu sciòre.
Sbuca mò ll’àrba. Ttu sî ‘o patróne. Me truve. M’accìre. Me crje. Chell’àte guaglióne mò so’ scunfurtàte. Mò é’ prèna ‘a nuttàta. Cu ‘o viérno é’ sgravata. Addùrmete, néh.
mistèrio d’a guèrra
Jimmo a fà’ ‘a guèrra. Jimmo a fà’ ‘a guèrra. Chi rèsta ‘ntèrra. ‘A fàmma, sfama.
Muglièra o puttàna. Se sosa ‘a suttàna. Se venne ‘a spaccàta. S’affitta ‘a campàta.
‘Na muórta scagnàta arrèto è’ turnàta. ‘A zizza pazziàta se ll’hanno zucàta.
‘A cannèla è stutàta. ‘A mòrte ‘ncantàta. E spercia ‘a jurnàta cu n’àta magnàta.
Dòpp’a scappàta aspetta ‘a figliàta. ‘A spaccàta scarfàta mò s’è’ arrepusàta.
È’ tùtta accunciàta pe’ n’àta jurnàta. ‘A vìta è mparàta. ‘A mòrte è’ scanzàta.
Jimmo a fà’ ‘a guèrra. Jimmo a fà’ ‘a guèrra. Chi rèsta ‘ntèrra. ‘A fàmma, sfama.
mistèrio ‘e ll’ammòre traritóre
Levate juórno. Levate juórno. Levate juórno. Nun fà’ sunnà’. Levate juórno. Levate juórno. Levate juórno. Nun fà’ ammancà.
Passióne ca fuieva. Passióne ca tremmava. Passióne ca appaùrava. Passióne ca accìdeva.
Vuleva. Puteva. Rìceva. Suspìro ‘i ‘nu suónno ca cchiù nun se fà’. Chiàgneva. Rìreva. Vasava. Mistèrio ‘i ‘n’ammòre ca vene e po’ va.
Penziéro ca mpazzeva. Penziéro ca suffreva. Penziéro ca smicciava. Penzièro ca mureva.
Levate juórno. Levate juórno. Levate juórno. Nun fà’ guardà’. Levate juórno. Levate juórno. Levate juórno. Nun fà’ addunà’.
‘Na voce ca s’a canta. ‘Na voce ca s’a juca. ‘Na voce ca s’a ‘nganna. ‘Na voce ca s’a chiamma.
Mò rìce. Mò piglia. Mò lassa. Sciàto ‘i ‘nu suónno ca sbuca e po’ va. Mò rìre. Mò chiagne. Mò vasa. Nzìria ‘i ‘nu còre ca nun sape ca fà’.
Vene ‘a notte. Vene ‘a notte. Vene ‘a notte. Famme nce jì’. Vene ‘a notte. Vene ‘a notte . Vene ‘a notte. Famme nce ‘o ddì’.
‘Na voce ca s’a spuglia. ‘Na voce ca s’a stregne. ‘Na voce ca s’a vasa. ‘Na voce ca s’afferra.
Levate juórno. Levate juórno. Levate juórno. Famme scurdà’. Levate juórno. Levate juórno. Levate juórno. Famme campà’.
mistèrio d’o vìno
T’addune ‘i chi magna.Ma pùre d’a pànza vacànte.
Chi canta? Chi rìre? Chi chiagne? Chi suna? Chi parla? Chi sunna? Chi schianta? Chi schiatta? Chi ciancia? Chi chiamma? Chi schiassa? Chi arrubba ‘o bicchière? Chi acciarra ‘a ceràsa?
‘A ceràsa è’ abbambàta. E s’è’ arreparàta. E pùre accunciàta. ’A vòglia è’ arriffàta. ‘A prèssa è’ pazziàta. È’ tuósta ‘a ceràsa. C‘o vìno ‘nciuciàta ‘A màna è’ ’ncucciàta. ‘A faccia è’ cagnàta ‘O pietto è’ ‘ntustàto. E ttu sî ‘mbriacàto.
Chi canta: <chi ‘a vô ‘sta ceràsa? mò s’è’ ammaturàta.>-
mistèrio d’a lùna
Ohi, lùna!Tu córre ‘a nottequànno ‘o sóle chiàgne.Smania ‘a lucèrna,pe’ te putè’ guidà’.Ma vuô stà’ scetàta.Aspette.Saglie.Scènne.Suónno.Silènzio.Ingànno. Trarimiénto. Jànco è’ ‘o suspìro.Nìro ‘o pentimiénto. Córre. Córre.Ajére fuje. Dimàne turnarraje. Aizanno ‘a vèsta. C’o scuórno ‘i n’ato juórno. Sî fémmena ca figlia. ‘N’ómbra t’avasta.E ‘na strusciàta ‘i sóle.
mistèrio d’o suónno
Chi è’ allèro e chi è’ mùscio. Chi schiatta e chi fótte. Chi chiàgne e chi rìre. J’ songo abbelùto.
È’ dóce s’addurmì’. Sapènno ca ‘o tiémpo, zìtto zìtto, tte vene a rialà’ ‘o suónno. Pe’ scummiglià’ ‘o dimàne. M’averte d’a jurnàta. Mme dìce c’aggio fà’. Addò se pô truvà’ arrepuóso.
Mò so’ carnàle. ‘O làto d’a guaglióna è’ tèrra fina. C‘a vóce chiamma ‘o pàte d’e criatùre. Ma nun è’ sùla. Nce ne stanno dùje. Po’ tré. Po’ ciènto. Cómme ‘e stèlle ‘nciélo. E j’ songo ‘o sóle.
Nun fà’ passà’ ‘a nuttàta. Quacche fetènte però mm’appiccia ‘a lùce.
mistèrio d’a giuventù
Tra suónno e chiànto, tra chiànto e suónno, niénte me spàrte. Sùlo ‘o nòmme tùio.
Maliziusélla. Co ll’uócchje saje pazzià’. Po’ lasse ca ‘na lácrema, sciòre d’o còre vene a tte sarvà’. Maliziusélla. Ttu ll’ària faje abbampà’. E spere ca chéll’ària co ‘nu suspìro vene a tte spuglià’. Maliziusélla. Ttu ‘o fuóco faje appiccià’. Po’ scarte mmiez‘a cènnere, lignàmme ‘i ròse tt’avé ‘a cunzulà’.
Po’ t’annascónne. E t’annascónne còmme sciàto ‘i viénto. Ca vasa ‘e frónne sènza d’e canzà’. E t’annascónne còmme sóle ‘e viérno. Ca accasa ll’ària sènza ’a fà’ scarfà’.
mistèrio ‘e ll’appecundrìa
Sperànno c’astipammo ‘n’allicuórdo scrìvimmo ‘a vìta nùosta cu ’e paròle. Ca nce dicimmo. Sènza ‘e vulé’ spiecà’.
‘A lùna, s’è’ abbuccàta int‘o mumènto. Crianno ‘nu tappéto ‘i pentemiénto. Pare ca smiccïa ‘o tiémpo. Ca nun c’è’. Jimmo a’ nchjuvà’ ‘nciélo ‘nu penziéro. Ca quànno mure ‘n‘àta vòta haje ‘a turnà’ ccà.
Pe’ nce parlà’ dimàne, dàmmonce appuntamènto. Rint‘a ‘nu ciardìno ca tene ‘a fàccia ‘i Ddio.
mistèrio d’a mòrte
Sî òmmo forte. Sî fémmena abbizziàta. Sî òmmo. Sî fémmena. Annascónne ‘o secréto. ‘Dd’o niénte venuta, cammene p’o mùnno Cu ll’uócchje avasciàte. Co ‘e zizze arrappàte. Vedénnote ‘i notte te chiammano sànta. Vedénnote ‘e juórno sî sùlo puttàna. ‘A vócca ‘ndorca. ‘O sfizio s’arrapa. ‘Na bòtta adderìtta tt’annùda ‘a sengàta. Sî lùce sincèra. ‘Na ténta ca cagna. Si sî spacenziùsa, co ummene e fémmene te faje ‘na mmescata.
Sî ‘a mòrte c’abballa. Sî ‘a mòrte ca chiava.
Arriffa ‘a maniàta. Arrizzate ‘e zizze.
E fàtte ‘nzerrà’.
mistèrio ‘e ll’addìo
Viénto. Viénto. Ca sciuscia a fà’. Córre. Córre. Córre. Cercànno ‘e t’agguantà’. Ma cómme frónna tu me faje vulà’.
Àcqua. Àcqua. Ca scórre a fà’. Chiàgno. Chiàgnno. Chiàgno. Cercànno ‘i te guardà’. Nun tengo màre pe’ me putè’ sfucà’.
Còre. Còre. Ca vàtte a fà’. Sunno. Sunno. Sunno. Sperànno ‘i te sarvà’. Chi ‘a ddà ‘na màna a mme scurdà’.
Jttàta mmiez’e vràcce, ‘nterràte int’a ll’ausànza, ‘a vìta se vève int’o scùro.
‘A còpp’a ‘na poèsia fernùta.
mistèrio d’o ciélo
Pàte, c’addò te sî nàto.Pàte, ca te chiamme ciélo.Ca ‘i tùtto faje abbedè’.Ca tùtto vede.Ca tùtto faje ‘ncumenzà’.Tùtto fernisci.Pàte, ca te chiamme ciélo.‘A tèrra vaje a’ accuietà’c’o sciàto tùio.‘A tèrra vaje a’ ‘mbràccià’c’o suónno tùio.Sî azzùrro ‘nfàccia.Cómme fusse ‘a vìta c’hai pittàtto. E cante e abballe.Cómm’auciéllo.Strascinànnote appriéssotùtto ‘o tiémpo.Pàte, ca te chiamme ciélo.‘O juórno e ‘a notteso’ criatùre tùie. E dóce ‘e guardà’. Quànno pe’ màna ‘e faje cammenà’. Pe’ mmiezo ll’ummene. Pàte, ca te chiamme ciélo. Purte prièzza a tùtt’o mùnno. Ma pùre ‘a mòrte.
Pàte. Fàmme murì’ quànno so’ ‘mbriàco!
|